Archive for the 'tema ISTORIE' Category

In cautarea adevarului … ascuns

S-a dus faima lui Ştefan cel Mare şi a lui Mihai Viteazu, în centru atenţiei vor fi personalităţi precum Romano Prodi, Jaque Chirac şi tratate precum ‘raportul Davignon‘ sau declaraţia de la Stuttgart etc. (citeste mai departe)

Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas către crearea a ceea ce este astăzi Uniunea Europeană.

>> Citeste mai departe pe blogul I, the CyberGolemPetrvs, Bucuresti_

Despre Principele Radu spre Capsula Timpului

Chiar acum am terminat de vizionat un interviu cu Alteţa Sa, Principele Radu. Interviul a avut loc în studioul postului local de televiziune ONE tv – Deva. Nu pun în discuţie aici toate articolele care s-au scris despre Principele Radu în ziarele patriei. Nu am instrumentele prin care să pot verifica toate informaţiile care s-au vehiculat în presa românească despre colaborări cu securitatea şi alte alea…Un lucru este cert: monarhia are darul de a-ţi insufla o stare specială, un fel de mândrie re-ziditoare de valoare. Poate prin simbolistica ei. Dacă vrem, putem!
Principele Radu a avut un discurs elaborat, extrem de bogat în informaţii istorice, sociologice, culturale şi politice. A transmis un mesaj pozitiv şi laudativ la adresa oamenilor obişnuiţi, a analizat critic, dar obiectiv şi fără trimiteri incriminatorii, deficienţele economiei şi ale politicii româneşti, şi-a exprimat un foarte optimist şi bine argumentat punct de vedere referitor la integrarea în UE, a elogiat câteva personalităţi româneşti şi internaţionale accentuând că principiile trebuie să facă realitatea.Dacă domn’ preşedinte Băsescu a recunoscut că a fost comunist şi l-am ales – în lipsă de altceva mai bun – de ce nu am sugera ca la terminarea mandatelor băsesciene :-) să avem un Principe Radu la conducere? Avem ceva de pierdut? Că de câştigat sunt sigură că da.
“Monarhia se bazează pe patru principii: tradiţie, identitate naţională, continuitate şi mândrie.” – Principele Radu
Ei, pe acest mândrie, Principele Radu l-a articulat.

Nu scriu mai mult pentru că sunt sub influenţa primului impuls…Şi impulsurile te mai duc la …poznăreli :-)

>> Insemnare preluata de pe blogul Zodia busuioculuiEla Roseni, Deva_

Ti-aduci aminte, Europo?

Cand vine vorba de Romania, strainii stiu putine lucruri primul dintre ele fiind vampirul Dracula, (ceea ce-i o tampenie. Da’ ei, saracii, atata stiu.)
Alt lucru care, vrem-nu-vrem, e parte din mostenirea cu care intram in Europa, este Ceausescu si “Revolutia in direct”. Prima mea contributie la proiect a fost un moment din istorie la care am fost martor, ultimul discurs al lui Ceausescu cu explozia petardei, exact momentul “T-zero”.

Acum, catre inchiderea proiectului, va reamintesc o alta clipa istorica, o alta marota a strainilor cand vine vorba de Romania, momentul cand, din nou, datorita unei romance, lumea s-a schimbat iremediabil

Ascultati cu atentie sunetul – respiratia unei sali pline careia ii e teama sa si ofteze. Dar suspin langa suspin devine o maree de soapte inabusite…

Au trecut 30 de ani si inca mi se mai zbarleste parul pe ceafa.

>>Preluare de pe blogul lui Adrian Cristea, Bucuresti_

Scrisoare de pe front – Grigore Pupaza

e o poezie a sublocotenentului de rezerva Grigore Pupaza, scrisa pe front, in anul 1942, la Sevastopol … am ales-o ca o continuare a “literaturii razboiului” lui rux

Stau intr-o groapa,mama, si iti scriu
Cu slova grea de lacrimi si povara
In preajma campul pare un sicriu
In care dorm ostasii morti aseara.
De zile-ntregi eu nu mai sunt stapan
Pe gand si trup , asa , ca altadata
Aici imi caut visele prin fan
Si moartea ma vegheaza noaptea toata.
Stiu ca tu acum stai si te gandesti
Si simt cum te framanta aprig dorul;
Ai vrea sa zbori cu aripi vulturesti
Sa-ti vezi, luptand, o clipa doar , feciorul
Dar nu, maicuta , lasa-ma pe mine
Sa-mi duc prin fapta crucea mai departe.
Iar cu cerneala sangelui din vine
Sa-ti scriu, acum , cea mai frumoasa carte.
Suntem aici, maicuta , sa infrangem,
Sa pregatim un neam cu viata lina
Si rostul nostru nu e sa ne plangem,
Chia daca, adesea, inima suspina.
Sa stii atat , ca nu mi-a fost povara
Tot ce-am facut pe plaiurile aceste
Si sa ma uiti, maicuta pan la vara,
Asa cum am uitat si eu orice poveste.
Dar seara, cand bulbii din poeme
Vor trece lin prin crangul de artar
S-asculti cum bate inima si geme
In dangatul de clopot solitar …

>>Preluare de pe blogul Princessitei - Bucuresti_

Prima zi in UE

1 ianuarie, an de glorie 2007.

Prima zi in care Romania este membra UE … am plecat pe drumurile patriei sa vad daca se observa vreo asa zisa “diferenta”.

1421.jpgIn drumul spre locatia finala … locatia care mai nou poarta numele de Paclele mici (judetul Buzau), sau popular, asa cum stiu romanii, Vulcanii noroiosi.

Odata ajunsi acolo am descoperit ca a fost transformata in rezervatie naturala, si mai nou se percepe si taxa de intrare. O schimbare oarecum bine venita, intr-o tara europeana.

Ce s-a schimbat?

Pai in primul rand au reusit sa faca o sosea decenta, au facut si un mic camping, si spre surprinderea mea chiar era curatenie. Desi era prima zi a noului an, era destul de multa lume.

Am sa las restul pozele sa vorbeasca despre aceasta locatie minunata dupa parerea mea

1520.jpg1458.jpg1442.jpg1438.jpg1519.jpg

Urmatoarea oprire a fost undeva prin apropiere, mai exact la Manastirea de maicute de la Berca, o alta locatie deosebita. O biserica construita foarte aproape de ruinele casei domnesti a lui Constantin Brancoveanu …

1614.jpg1615.jpg1616.jpg1619.jpg

>> Insemnare preluata de la Razvan Cranganu – Galati_

Întrebări de 1 decembrie

În ordinea importanţei, pentru cei mai mulţi români, azi este: o zi liberă, 1 decembrie, vineri, ziua naţională a României. Mă întreb de ce această ordine nu poate fi schimbată? De ce nu ne simţim mândri? După ce am trăit câteva sărbători naţionale ale Canadei şi Quebec-ului am început să mă întreb: ce ne lipseşte pentru a ne bucura ca şi ei?

Suntem prea ancoraţi în grija zilei de mâine să ne mai stea gândul la asta? Suntem prea săraci? I-aş înţelege pe bătrâni – ale căror pensii mici sunt o problemă, pe parinţii care se stresează să-şi ţină joburile şi să crească coolpiii (nu este o greşeală, este un termen compus din cool şi copiii; este invenţia mea ca şi cuvânt şi cred că desemnează tânara generaţie) care vor haine de firmă, i-pod şi facultate particulară. Dar nu-i înteleg pe cei tineri. Iar în Canada şi Quebec străzile se umplu de tineri, mândri de apartenenţa lor pe care şi-o defilează în faţa unor armate de chinezi şi alţi imigranţi care stau pe margine şi fac poze.

Suntem un popor care vorbeşte atâta despre cât de inteligent, cât de mesianic şi cât de axis mundis este el încât mi-e greu să cred că oamenii nu sunt mândri de apartenenţa lor. Orice sondaj ne va spune că românii sunt mândri de faptul că sunt români. Să fie doar o mândrie declarativă? Încă un capitol la care suntem buni la teorie dar unde practica ne omoară?
Să fie sentimentul românesc al urii de sine – despre care Cioran spunea că este la fel de puternic ca şi sentimentul similar evreiesc – predominant? Sursa mândriei noastre este în acelaşi timp şi sursa neputinţei noastre, a ruşinei noastre? Un fel de ciudă că puteam face mai mult dar nu am făcut?

Să fi şters cei patruzeci de ani de comunism şi de festivism forţat orice dorinţă de sărbătoare în noi? Ne-au ucis ei până şi bucuria (pe care ne-o recâştigăm doar după victoriile la fotbal – o chestie care în .ro e la fel ca drogul: murdar dar produce efecte halucinogene)?

Să fie o dată prost aleasă? Sau o serbăm noi prost? Impresia mea este că oamenii nu simt încă ziua naţională ca fiind a lor şi pentru că de regulă o percep ca ziua în care unii se duc să depună coroane, în care unii defilează în uniformă militară şi în care televiziunile fac circ de cea mai joasă speţă.

1 decembrie

Poate dacă ar fi o zi în care defilează oamenii (aşa cum este aici), în care pot cânta, striga pe străzile din centrul Bucureştiului (să zicem zona Unirii-Romană) s-ar simţi ca la ei acasă, aşa cum trebuie.

Quebec

Nu am decât întrebări. Dar, de multe ori este bine să ai întrebări şi nu răspunsuri.
La mulţi ani tuturor ! Bucuraţi-vă !

…………………….
foto 1 – Administraţia prezidenţială
foto 2 – arhiva personală

Later update (5 ianuarie 2007): frunzărind arhiva blogului am ajuns la concluzia ca acest post este suficient de bun pentru proiectul Capsula Timpului. Chiar sunt curios cum vom serba ziua naţională a României în viitorii ani. Vom fi oare la fel de blazaţi? Vom serba mai mult 9 mai decât 1 decembrie? Întrebări, întrebări…

>> Insemnare preluata de pe blogul convex-concavViorel Anghel, Montreal, Canada_

Ultima colaborare

romaniaturtadulce.JPG

Avem aici o fotografie-document. Din mai multe motive.

-Primul si cel mai evident este dat de simbolistica gestului de a alatura Romania – Europei (de turta dulce) in decembrie 2006.

-Al doilea motiv este ca a fost ultima data cand Presedintele si Primul Ministru au facut ceva impreuna, cand au colaborat la ceva in public. Daca va ganditi la cum au fost cu revelioanele separate in mijlocul Bucurestiului, cu sarbatorile de la Sibiu unde s-au ignorat reciproc si la faptul ca pacea a fost pastrata, de comun acord, doar pana la Aderare, un gest de echipa ca cel de mai sus nu mai pupam noi…

>>Preluare de pe blogul lui Adrian Cristea, Bucuresti_



Follow

Get every new post delivered to your Inbox.